O dupămasă întunecată de ianuarie 2025 a adus-o în auditoriul clădirii HIT din campusul ETH Zürich Höngeberg pe Dominique Gauzin-Müller. Mică de statură, cu accent francez în limba engleză a început să argumenteze de ce ar trebui să concepem o construire mai puțin complicată, cu materiale locale și naturale. În sala semi întunecată, iluminată doar de imaginile proiectate pe perete cu exemple de clădiri care ar face parte dintr-o nouă mișcare: Arhitectura frugală, o arhitectură contemporană, aproape lipsită de instalațiile pe care în România ”abia” ce am început se le introducem în locuințe: Încălzirea centrală, ventilația cu recuperare de căldură care la rândul lor ar antrena industrii care la rândul lor aduc impact suplimentare asupra mediului. În acele exemple confortul, până la urmă o percepție senzorială subiectivă a ambientului, a fost asigurat prin izolare termică foarte bună, orientare, formă și materialitate.

2226 Emmenweid, Eleveția, arhitectura Baumschlager Eberle

Clădire de birouri fără sistem de încălzire și climatizare, își păstrează climatul confortabil prin încălzire solară directă, masă termică a pereților, anvelopantă termică excepțională, ventilație naturală pe timpul nopțiiprin clapete adiacente ferestrelor.

Aflasem ulterior că Dominique Gauzin-Müller este arhitectă și critic de arhitectură care co inițiase cu 7 ani în urmă Manifestul pentru frugalitate în arhitectură și planificarea teritoriilor urbane și rurale, coordonează revistele Architecure Frugale și premiile ”Materia Award” pentru arhitectură contemporană din pâmânt, piatră și fibre.

METI School, Bangladesh, arhitectura Anna Heringer și Eike Roswag

Clădire construită cu resurse locale cu parter din pământ și etaj din bambus.

În acea dupămasă a urmat prelegera arhitectei Anna Heringer, renumită cel puțin cu imaginea școlii cu goluri colorate din Bangladesh. Afirmația următoarea pe care o rețin la câteva luni distanță fără să-mi fi revăzut notițele sună astfel:

” Concepem mult prea mult din frică în loc să concepem din dragoste ”

Anna Heringer se referă la faptul că proiectarea bazată pe normative inhibă relativ mult arhitectura rezultând clădiri lipsite de vitalitate, în sensul cel mai larg al cuvântului.

Nu doar arhitectura imobiliară a fost cuprinsă de conceperea frugală ci și arhitectura IT.